Ciocolata crudă este o ciocolată neagră mai voluptuoasă şi mai nutritivă

Ciocolata crudă este o formă mai voluptuoasă de ciocolată neagră, cu o textură seducătoare de trufe de ciocolată, plăcut amăruie, uneori dulceagă, dar nicidecum acut amară. Mai puternic activatoare şi mai concentrată nutritiv, nu se consuma ca desert, de foame, cu gîndurile în zbor, ori cu nesaţ.
Citeşte în continuare cele 5 definiţii: tehnică, nutritivă, poetică, antropologică, personală.

Definiţia tehnică

Ciocolata crudă este preparată din boabe crude de cacao. Neprăjite, doar uscate pe plantaţie la soare, boabele de cacao se tranformă direct în lichiorul (pasta) de cacao şi apoi în ciocolată. Se evită prăjirea lor pentru a nu distruge bogăţia de antioxidanţi, cei care ajută corpul să blocheze efectele nocive ale poluării, stresului, toxinelor, radicalilor liberi. Antioxidanţii frînează îmbătrînirea şi îmbolnăvirea.

Este o competiţie mare pentru poziţia de “cel mai bogat în antioxidanţi”: vinul, ceaiul verde, fructele de pădure (cătina, afinele, aronia), goji, etc. Spre deosebire de antioxidanţii din fructe, cei din cacao sunt foarte stabili în timp, nu se evaporă prin deshidratare şi, se pare, sunt uşor asimilaţi de corpul nostru.

Din grija faţă de funcţiile şi proprietăţile ei benefice, ciocolata crudă nu conţine zahăr alb industrial, nici zahăr brun, dar este îndulcită cu nectar de agave sau zahăr de cocos (ambele cu indici glicemici mici). Nici acest detaliu nu ne dă liber la un consum fără măsură!

Un prinţ aztec ne spune dintr-un codice (cărţile aztece originare): “buzele să-ţi înmoi în ciocolată şi vei fi fericit”. (să bei cu măsură, să nu abuzezi). Eu îl cred.

Definiţia nutritivă

Ciocolata crudă hrăneşte cu minerale, vitamine şi hormoni mai multe organe vitale. More

Menakao compozitie ambalaje

Portretele etnice de pe ambalajele Menakao

Fără oameni, natura nu are istorie, deşi evenimente naturale se succed şi o transformă, nu e nimeni să poată reflecta asupra lor. Fără memorie şi fără conştiinţă umană, istoria nu există. Da, elefanţii, delfinii, maimuţele au memorie, au emoţii, dar nu au conştiinţă de ele. Memoria şi emoţiile lor sunt încapsulate genetic, sunt instincte de adaptare. Care dintre ele îşi spun poveşti despre cei morţi şi despre evenimente din trecut?

Istoria Madagascarului a început tîrziu, cu primii colonizatori, cînd pe alte pămînturi se aşezaseră straturi groase de istorie umană, de arheologie şi cultură.

În jurul anilor 350 i.e.n se naştea Alexandru cel Mare,  educat de Aristotel, la 16 ani îşi începea cariera militară cîştigînd prima bătălie şi înfiinţînd primul oraş. Pînă la 32 de ani a cucerit Levatul, Asiria, Babilonul şi toată Mesopotamia din mîinile lui Darius, a dus o genială propagandă politică în noul imperiu, a întemeiat în Egipt Alexandria cu faimoasa ei bibiotecă şi a murit. Cîtă istorie, cîte poveşti, cîte verbe în doar 16 ani de viaţă.

Tot atunci, neştiuţi de nimeni, prin apele Oceanului Indian, din arhipelagul polinezian, insula Borneo, nişte polinezieni curajosi şi curioşi pleacă în larg cu canoele lor. More

De ce ţi-e frică de amărui?

De ce ţi-e frică de amărui?

În vieţile unora dintre noi, amărui se aşează cu naturaleţe, după un număr de ani sau experienţe. Celor care încă se luptă cu frica de amărui, le spun că acesta, ca şi iubirea, prietenia, îngrijirea pisicii, scrierea unui referat ori dansul, se învaţă. Ca în scena vulpii cu Micul Prinţ, prin amuşinare, prin apropiere trepată, prin ritual, cunoaştere şi repetare, cu tot cu frica în sîn.

Şi se dovedeşte mai jos că amărui poate fi gustul unor praguri şi porţi cu totul şi cu totul frumoase.  More