batrinul-care-citea

Vînătorul flămînd a dispărut. A apărut cel care omoară urși cu momeli de ciocolată

“Un vînător trebuie să fie întotdeauna puțin flămînd, pentru că foamea ascute simțurile”, ne spune Bătrînul care citea romane de dragoste (Luis Sepulveda).

Nu și cei care vînează urși în America, în sezonul legal. Ei sunt cei care vînd carnea și blana ursului din pădure, ceea ce impune eficiență.

2 ursoaice și puii lor, undeva într-o sălbăticie din America, tocmai au murit intoxicați cu ciocolată, multă ciocolată. Vînătorii comerciali folosesc ciocolată ca momeală, urșii blegi se lăcomesc și intră în comă: insuficiență respiratorie și cardiacă, indigestie, deshidratare și…stop.

Pentru a păstra populația de urși la limita care îi face o atracție, nu o primejdie tursitică, vînătoarea este legală în sezon, practica momelii este și ea legală.

Nu vreau să emit judecăți de valoare dintr-o perspectivă cronic ecologistă, nici de etică, mai ales că totul este legal, așa că voi face o observație de estetică:

vînătorul comercial este lipsit de masculinitatea și splendoarea arhetipului clasic:

vînătorul solitar, jucînd jocul vieții și al morții după legile animalelor, cel care amușinează, pîndește, transpiră, țintește, intră într-un dans al instictelor cu prada care îl vînează.
Așa, ca în Bătrînul care citea romane de dragoste, de Luis Sepulveda.

Acolo, Bătrînul acesta rătăcit de viață, cu suflet blînd, trăind în miezul pădurii amazoniene, vrea să învețe ce este iubirea, citind doar romane sfîșietoare în care dragostea doare.

Cît despre sărutat, cum zicea? „Cu patimă”. Cum naiba se făcea chestia asta?

Va învăța și dragostea, și durerea, de la o tigroaică care îl provoacă la o vînătoare ritualică.

Îndurerată de agonia tigrului ei, rănit dar nu ucis de-un mercenar străin, tigroaica se apropie de sat, ucigînd aleatoriu oameni, nu din răzbunare, ci din durere furioasă. Ucide în serie doar pentru a-l ademeni pe cel mai vrednic dintre ei, vrednic de a-i fi pradă și vînător.

Frumoasă și inteligentă, tigroaica cere o moarte demnă pentru tigrul ei, o moarte de om înfăptuită, apoi își regizează propria moarte, din dragoste, vînîndu-și ucigașul într-un dans pînă îi înmoaie măduva moale a oaselor cu frică. Bătrînul vînător trebuie să-și cîștige privilegiul de a o ucide.

Zveltă şi sprintenă, era un animal mîndru, splendid, o capodoperă a cărei negrăită frumuseţe nu putea fi nici măcar gîndită.

Bătrînul o mîngîie, uitând de durerea provocată de piciorul rănit, şi plînse ruşinat, simţindu-se nevrednic, înjosit şi nicidecum biruitor în această luptă.

Povestirea îți smulge emoție și tensiune, te înduioșează și-ți dă senzația că abia atunci descoperi și tu iubirea.

Cu ciocolată,

Gianina

 

 

l'amour

Limbaj, amor și ciocolată

S-a dovedit recent că aceiași centri ai plăcerii sunt puternic activați de amor, ciocolată și cuvintele nou învățate dintr-o limbă străină.
Cuvintele nou învățate!
Ați conștientizat această plăcere ca adulți? Poate că preferințele și ușurința cu care învățăm o anume limbă străină și nu alta reflectă senzualitatea subiectivă pe care muzica și dinamica gramaticală o au asupra centrilor plăcerii.

Dar pentru bebeluși, prima limbă învățată nu este o limbă străină?  Înseamnă atunci că plăcerea este un substrat biologic care încurajează bebelușii să învețe vorbirea? Pentru ca acest comportament (învățarea vorbirii) să devină funcție biologică (activarea centrilor cerebrali ai plăcerii), trebuie ca vorbirea să se fi dovedit mult timp utilă, apoi necesară vieții umane. Așa încît, neuronii oglindă să-și fi găsit constant un job: imitarea pronunțării cuvintelor. More

O poveste de brand mai valoroasă decît produsul. After Eight în anii 60.

Povestea After Eight este ca mostră de ADN pe care un arheolog o desprinde cu un cuţitaş de pe o relicvă. Fascinantă.
A fost lansat în Anglia în 1962. Anul este detaliul care face brandul fascinant (brandul este povestea, produsul este obiectul).
La început am zîmbit, am privit reclamele After Eight ca pe nişte mostre de gîndire retro, a căror stîngăcie le înmoaie caracterul. Brandul îşi făcea debutul cu o declaraţie îndrăzneaţă şi bombastică: „Unashamed luxury”. Lux fără pudoare. Reclamele acestea spun o poveste mai mare decît senzaţia de vintage pe care ţi-o dau.
Au urmat alte declaraţii de brand care astăzi, trăind într-o altă poveste, mi se par arogante, misogine, frivole şi cinice. Chiar şi aşa, înclin să las un loc în această alchimie de adjective şi unei inocenţe, înclin să cred că erau realmente îndrăgostiţi de produs, de anii atît de generoşi pe care îi trăiau, de geniala lovitură de piaţă pe care au dat-o, mai ales că atunci zahărul nu era un ingredient non grata.

„Lux. Lux fără pudoare”

„Locul unei femei este acasă, servind After Eight şi fiind frumoasă” More

Ferdinand-II-si-Isabella-I-ai-Spaniei-640x451

Ciocolata a fost descoperită cînd pămîntul s-a rotunjit. Ce au făcut marii bărbaţi ai timpului cu ea?

Între 1400 si 1600 se întîmplă lucruri fabuloase. Istoria se mişcă de la Est la Vest, dovedind că pămîntul este rotund: marile expediţii, imperii şi colonii, marile armate, marile republici, marii monarhi şi sultani ţes deasupra celor 3 continente o pînză fină.

Sub ea, dictaturi medievale, absolutism monarhic, monarhii parlamentare, republici, revolte religioase, moarte, boli, foamete, sclavie, tribut şi taxe, libertăţi limitate, drepturi încălcate, inchiziţie sau toleranţă religioasă, servitute, intrigi.

Deasupra, cei puternici, cei bogaţi, călugării şi cei cu profesii liberale (cărturari, navigatori, cavaleri, artişti) împrumută obiceiuri noi, consumă alimente noi, îşi schimbă garderoba, se împodobesc cu aur şi pietre preţioase, ţesături fine şi blănuri, traduc cărţi, studiaza ştiinţele, scriu poezii, învaţă meştesuguri şi tehnologii noi.

Cele mai exotice şi senzuale ingrediente ale lumii pleacă din colţuri diferite şi se întîlnesc în Occident: mirodeniile şi zahărul din Indii, ceaiul din China, cafeaua din Peninsula Arabică, cacao, porumbul, cartofii, roşiile din Americi.
Plăcerile şi gustul Europei se schimbă. Începe dominaţia zahărului, cea mai puternică mirodenie dintre toate.

Zahărul, cafeaua şi mirodeniile au o viteză mai mare de seducţie. Ele sunt şi motorul înfiinţării plantaţiilor în Caraibe, apoi în America de sud şi a reapariţiei sclavagismului.

Ciocolata are o traiectorie mai lentă şi mai dificilă la începuturi. Puteai cumpăra haine, alimente sau plăti o prostituată cu boabele de cacao, dar puteai atinge şi zeii bînd lichidul negru. Cînd l-au întîmpinat pe Cristofor Columb în 1492, nativii din insulele Bahamas i-au oferit în semn de pace produsul cu cea mai densă concentraţie de semnificaţii din cultura lor: boabele de cacao. Columb, o personalitate maniacală, era deja dezamăgit, el plecase să întîlneasca Indiile din est, în schimb descoperise West Indies. Ştia că pămîntul era rotund, dar îi calculase greşit circumferinţa.

More

1. Tu şi ciocolata crudă vă îmblînziţi, vă descoperiţi limitele, vă cunoaşteţi. Ca în povestea Micului Prinţ cu vulpea.

Ciocolata crudă are un caracter mai puternic decît ciocolata neagră clasică. Mie îmi pare o făptură magică pe care, exact ca în povestea Micului  Prinţ cu vulpea, trebuie trebuie să o îmblînzeşti.

Este ambalată în pachete mici de 35, 50, 70 gr. Vei afla singură cît de diferită este şi vei descoperi că o vei degusta într-un alt ritm şi stil decît ciocolata neagră clasică, potrivit cu fiziologia corpului tău  şi cu nevoile tale emoţionale. Un prinţ aztec a spus că “buzele dacă le înmoi, eşti fericit”, cred că aceasta este măsura cu care se consumă ciocolata neagră.

More

2. Eşti conştientă: ciocolata neagră nu-i un măr pe care îl muşti cu gîndurile în zbor

Ai exersat, ai gustat mai multe sortimente de ciocolată neagră clasică şi crudă, ai preferinţele tale şi ţi-ai construit un ritual de consum. Dacă ai ajuns aici, sunt sigură că deja ai descoperit şi ai înţeles că ciocolata neagră nu se consumă cu neatenţie: ea nu e un măr pe care îl muşti cu gîndurle în zbor. Nici măcar o carte nu poţi citi atunci cînd ciocolata ţi se topeşte prin obraji.

More

3. Deguşti cu pasiune bucăţi mici, o preţuieşti ca pe o mirodenie minunată

Ciocolata neagră adevărată este cea care nu te lasă să o devorezi, să o mesteci, să goleşti ambalajul într-o singură zi. Gustul şi aroma trebuie să aibă intensitate, profunzime şi concentrarea unei mirodenii.
Ai încercat să mesteci o pungă cu beţişoare de scorţişoară ori cuişoare? Rezişti mai mult de 2cuişoare, mai mult de o bucăţică de scorţişoară, fără să iei foc?

degustari-de-ciocolata More

Morcovul mai mic decît mărul decît oul decît zahărul decît ciocolata

Dintre cele ale gurii, unele ingrediente au o poveste scurtă, care nu le depăşeşte coaja: un morcov va fi fost dintotdeauna doar o legumă veselă şi inofensivă, cu valoare nutritivă, funcţională şi culinară bine definite. El nu şi-a depăşit condiţia, nu s-a integrat în alte ritualuri de viaţă, nu s-a încărcat de emoţii, nu a provocat controverse, pasiuni, dependenţe, fantezii, nu a unit şi nu a despărţit. Poate a intrat în cîte-o povestioară pentru copii.

Pe cind oul, mărul, zahărul, ciocolata, ceaiul, vinul au dezvoltat epopei, mistere, ritualuri proprii, au instaurat dinastii. More